marți, 1 decembrie 2009

Ţara arde

şi se piaptănă cine vrea, sau mai bine spus, unele se vopsesc, alţii împart cadouri de sezon, că doar suntem în luna cumpărăturilor (mai gândesc câţiva ca mine şi mă bucur). Am mai spus-o şi-o repet, pentru mine o zi, în care nu fac cel puţin o persoană să râdă, e o zi pierdută.
Încă mai am în jur, femei, ce nu-şi vopsesc podoaba capilară, doar de Paşte şi Crăciun, nu, unele şi de 1 Decembrie şi uite aşa iar am fost solicitată, ce-i drept, la schimb, am primit un masaj. Tiii şi ce masaj, efectuat de el, soţul vedetei mele, care mi-a zis să-i găsesc şi alte cliente. Deci, fetelor, femeilor, doamnelor şi domnişoarelor, domnul mai sus amintit, efectueză masaje, având ca fundal sonor, melodia aceasta, dar dacă doriţi, o poate face şi pe altele, la cerere, cum ar fi aceasta (şi ce bine te simţi, când mintea-ţi zboară la alte coşmaruri sau visuri, depinde de fiecare). Ce-i drept, nu ştiu cum face masaje pe-o sârbă sau un hard rock, dar cred că se descurcă, dacă nu-i solicitaţi manele, poate orice.
Pauza publicitară a luat sfârşit, să revin, la ceea ce vă relatam eu, din capu' la sat.
Am primit legătura, de ceapa verde, din averea proprie şi personală, la cea accelerată umblu de sărbători. Deci, totul a început aşa. Sună telefonul, ridic receptorul (şi nu încep acum să cânt melodia aia cu Manuela, de-mi distrugea zilele de tânără speranţă) şi aud "hai să mă vopseşti şi pe mine", degeaba-i spun că ţara arde şi ei îi arde de maclavaisuri, mi-am luat genunchii-n gură (am alergat cu aşa viteză, încât am reuşit să-mi bat recordul) şi-am purces în noapte. Şi cum stăteam noi altfel (ce e anormal, dacă nu stai aşa, ci stai altfel?), apare el cu faimoasele cadouri de sezon:
Bineînţeles, după odele mele, făcute ad-hoc:
Bani mai am doar de un ou
Bine, că am radio
Cât campania e-n floare (floarea de la zeama de varză)
În galeată, nu mă doare, măi, măi", mă trezeşte el la realitate şi-mi spune, că radioul l-a primit, pentru că ... m-a confundat pe mine, cu un politicoplicurici. Păi, cum aşa? Eu, cu cele 49,5 kg din dotare să fiu confundată c-un bărbat? "Uite aşa" mi-a zis, "Am crezut că eşti tu şi-am deschis braţele şi-am zis, vino, te aşteptăm şi când colo, surpriză, era albastru, care s-a dat cu roşul, de data trecută."
Las', că-i bun radio, ascultă astea:

Jean Moscopol - Radio Bucuresti minte

Jean Moscopol - Tara comunista

Niciun comentariu: